{"componentChunkName":"component---src-templates-section-template-js","path":"/ro/1/2","result":{"data":{"markdown":{"htmlAst":{"type":"root","children":[{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"lead","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Există o serie de alte subiecte strâns legate de IA pe care e bine să le cunoaștem, măcar după nume. Printre acestea se numără învățarea automată, știința datelor și învățarea profundă."}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Învățarea automată"}]},{"type":"text","value":" poate fi considerată un subdomeniu al IA, care, la rândul său, este un subdomeniu al "},{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"informaticii"}]},{"type":"text","value":". De multe ori însă, aceste categorii nu sunt foarte bine delimitate, ceea ce înseamnă că anumite elemente ale învățării automate ar putea la fel de bine să țină de statistică. Învățarea automată permite conceperea unor soluții de IA care sunt adaptabile. Iată o definiție concisă:"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"key-terminology","properties":{"terminologies":"[\n {\"title\":\"Învățare automată\",\"content\":\"Sisteme care, pe măsură ce acumulează experiență și noi date, execută o sarcină dată din ce în ce mai bine.\"}\n ]"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Învățarea profundă"}]},{"type":"text","value":" este un subdomeniu al învățării automate, care este, la rândul său, un subdomeniu al IA, care este, la rându-i, un subdomeniu al informaticii. Vom vorbi mai mult despre învățarea profundă în capitolul 5, dar, pentru moment, am dori să subliniem faptul că „profunzimea” sa se referă la complexitatea unui model matematic. Cum puterea de calcul a calculatoarelor moderne a crescut, cercetătorii au putut mări această complexitate, ajungând la niveluri care par nu doar cantitativ, ci și calitativ diferite de cele precedente. După cum bine știți, știința este formată dintr-un număr de subdomenii din ce în ce mai specializate, care, la rândul lor, cuprind mai multe subdomenii etc. În acest fel, cercetătorii se pot concentra pe un anumit subiect, astfel încât să poată face față unui volum tot mai mare de informații acumulate de-a lungul anilor, să producă noi cunoștințe cu privire la acest subiect, iar, uneori, să corecteze și să clarifice informațiile existente."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Știința datelor"}]},{"type":"text","value":" este un termen generic apărut recent (termen care acoperă mai multe subdiscipline) care include învățarea automată, statistica și elemente de informatică (algoritmi, stocarea datelor, dezvoltarea aplicațiilor web etc.). Știința datelor este, de asemenea, o disciplină practică care necesită o înțelegere a domeniului în care este aplicată, de exemplu, în economie sau în știință: scopul (ce înseamnă „valoare adăugată” pentru domeniul respectiv), ipotezele și constrângerile sale. Pentru soluțiile din această disciplină se folosește adesea cel puțin „o doză de IA” (dar, de obicei, nu atât de mult cât lasă să se înțeleagă titlurile din presă)."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Robotica"}]},{"type":"text","value":" înseamnă construirea și programarea unor roboți care să poată funcționa în scenarii complexe și reale. Într-un fel, robotica reprezintă ultima provocare a IA, întrucât necesită o combinație între aproape toate domeniile IA. De exemplu:"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"ul","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"li","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Vederea artificială și recunoașterea vocală pentru perceperea mediului"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"li","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Prelucrarea limbajului natural, extragerea de informații și raționamentul în condiții de incertitudine pentru procesarea de instrucțiuni și anticiparea consecințelor pe care le pot avea diferitele acțiuni"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"li","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Modelarea cognitivă și informatica afectivă (sisteme care răspund sentimentelor umane exprimate sau care imită sentimentele) pentru interacțiunea și colaborarea cu oamenii."}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Învățarea automată permite abordarea celor mai multe dintre problemele legate de IA în domeniul roboticii, ceea ce explică faptul că această disciplină este o ramură centrală a IA pentru robotică."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n "},{"type":"element","tagName":"note","properties":{"heading":"Ce este un robot?","description":"Pe scurt, un robot este o mașină dotată cu senzori (care detectează mediul în care se află) și actuatoare (care acționează asupra mediului) ce poate fi programată să efectueze secvențe de acțiuni. Persoanele obișnuite cu roboții din operele science-fiction se gândesc, de obicei, la mașini umanoide care merg sacadat și au o voce metalică și monotonă. În lumea reală, majoritatea roboților utilizați în prezent sunt foarte diferiți, în funcție de aplicația pe care o deservesc. Pentru cele mai multe aplicații, un robot cu formă umană nu ar fi potrivit, așa cum mașinile de spălat vasele nu sunt roboți umanoizi, ci mașini care spală vasele cu jeturi de apă.
Deși acest lucru nu este evident la prima vedere, orice fel de vehicul care are un anumit nivel de autonomie și care include senzori și actuatoare este considerat robot. Pe de altă parte, soluțiile bazate pe software, cum ar fi programele de simulare a unei conversații cu clienții (chatbot), chiar dacă sunt uneori denumite „roboți software”, nu sunt considerate roboți (adevărați)."},"children":[{"type":"text","value":"\n "}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"quiz","properties":{"quizid":"ea04220d-6fcc-5864-a390-f671436107b1"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"quiz","properties":{"quizid":"b3b34b39-838b-5f17-a89b-7e5be829dac9"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]}],"data":{"quirksMode":false}},"frontmatter":{"path":"/ro/1/2","title":"Domenii conexe","section":2,"part":1,"lang":"ro"}},"allRelatedSections":{"totalCount":3,"edges":[{"node":{"htmlAst":{"type":"root","children":[{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"lead","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"În prima secțiune, ne vom familiariza cu conceptul de IA, încercând să-l definim și oferind câteva exemple."}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"După cum probabil ați observat, IA este un „subiect fierbinte”: el a devenit aproape inevitabil în presă și în discuțiile din spațiul public. Dar este probabil la fel de evident că IA nu înseamnă același lucru pentru toată lumea. Pentru unii, IA se referă la forme de viață artificială care pot depăși inteligența umană, în timp ce alții consideră că aproape orice tehnologie de prelucrare a datelor poate fi numită IA."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Pentru a clarifica lucrurile, vom discuta despre ce este IA, cum poate fi definită și ce alte domenii sau tehnologii sunt strâns legate de ea. Înainte, însă, vă vom prezenta trei aplicații ale IA care ilustrează diferite aspecte ale IA. Vom reveni mai târziu la fiecare dintre aceste aplicații, pentru a le putea înțelege mai bine."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"illustrations","properties":{"motive":"example-1","color":"#e9e9ed","frombottom":"0","totalheight":"70%"},"children":[]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Aplicația 1. Mașinile autonome"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Mașinile autonome necesită o combinație de mai multe tehnici de IA: căutare și planificare pentru identificarea celei mai convenabile rute pentru deplasarea din punctul A în punctul B, vedere artificială pentru identificarea obstacolelor și luarea de decizii în caz de incertitudine pentru a face față unui mediu complex și dinamic. Pentru a se evita accidentele, fiecare dintre acestea trebuie să funcționeze cu precizie aproape perfectă."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Aceste tehnologii sunt utilizate și în alte sisteme autonome, cum ar fi roboții care livrează pachete la domiciliu, dronele și navele autonome."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Implicații:"}]},{"type":"text","value":" siguranța rutieră ar trebui să se îmbunătățească în timp, pe măsură ce fiabilitatea sistemelor va depăși nivelul uman. Lanțurile logistice în transportul de marfă ar urma să fie mai eficiente. Oamenii vor juca un rol de supraveghere, urmărind ansamblul deplasărilor și lăsând condusul propriu-zis în grija mașinilor Întrucât transportul este un element atât de important în viața noastră de zi cu zi, probabil că există și alte implicații la care nici nu ne-am gândit."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"illustrations","properties":{"motive":"example-2","color":"#e9e9ed","frombottom":"0","totalheight":"80%"},"children":[]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Aplicația 2. Recomandări de conținut"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Multe dintre informațiile care ne parvin în cursul unei zile obișnuite sunt personalizate. Ne referim aici la conținutul de pe Facebook, Twitter, Instagram și de pe alte platforme de comunicare socială, la materialele publicitare online, la recomandările muzicale de pe Spotify, la recomandările de filme de pe Netflix, HBO și alte servicii de streaming etc. Numeroși editori de conținut online, cum ar fi site-urile web ale unor ziare și ale companiilor de radiodifuziune și televiziune, precum și motoarele de căutare, cum ar fi Google, personalizează conținutul pe care îl oferă."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Prima pagină a versiunii tipărite a ziarului "},{"type":"element","tagName":"em","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"New York Times"}]},{"type":"text","value":" sau "},{"type":"element","tagName":"em","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"China Daily"}]},{"type":"text","value":" este aceeași pentru toți cititorii, în timp ce pagina principală a versiunii online este diferită pentru fiecare utilizator. Algoritmii care determină conținutul pe care îl vedeți se bazează pe IA."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Implicații:"}]},{"type":"text","value":" deși multe întreprinderi nu doresc să dezvăluie detaliile legate de algoritmii pe care îi folosesc, cunoașterea principiilor de bază vă va ajuta să înțelegeți posibilele implicații. Este vorba de „bulele informaționale” (filter bubbles), „camerele de ecou”, „fermele de troli”, știrile false și noile forme de propagandă."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"illustrations","properties":{"motive":"example-3","color":"#e9e9ed","frombottom":"0","totalheight":"74%"},"children":[]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Aplicația 3. Prelucrarea imaginilor și a materialelor video"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Recunoașterea facială este deja utilizată de numeroase aplicații destinate publicului larg, mediului de afaceri și administrației guvernamentale. Acestea permit organizarea fotografiilor în funcție de persoanele din imagine, etichetarea automată pe platformele de comunicare socială și controlul pașapoartelor, de exemplu. Tehnici similare pot fi folosite și pentru a identifica alte autovehicule și obstacolele aflate în calea unui autovehicul autonom sau pentru a estima "},{"type":"element","tagName":"a","properties":{"target":"_blank","rel":["noopener","noreferrer"],"href":"https://valohai.com/success-stories/satellite-image-detection/"},"children":[{"type":"text","value":"populațiile de animale sălbatice"}]},{"type":"text","value":"."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"IA poate fi utilizată, de asemenea, pentru a genera sau modifica conținut vizual. Printre exemplele deja utilizate în prezent se numără transferul stilistic, prin care vă puteți modifica fotografiile personale pentru ca acestea să arate ca și cum ar fi fost pictate de Vincent van Gogh, și personajele de film generate pe calculator, de exemplu cele din "},{"type":"element","tagName":"em","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Avatar"}]},{"type":"text","value":", "},{"type":"element","tagName":"em","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Stăpânul inelelor"}]},{"type":"text","value":" și animații Pixar cunoscute, în care gesturile personajelor animate reproduc gesturi ale unor actori umani reali."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Implicații:"}]},{"type":"text","value":" atunci când aceste tehnici vor avansa și vor deveni disponibile pe scară mai largă, va fi ușor să falsifici materiale video, pentru că acestea vor arata atât de natural, încât va fi imposibil să le deosebești de înregistrările video reale. Acest lucru pune sub semnul întrebării ideea că „trebuie să vezi ca să crezi”."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"illustrations","properties":{"motive":"defineai-RO"},"children":[]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Ce este și ce nu este AI? Grea întrebare!"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Popularitatea IA în mass-media se datorează, în parte, faptului că oamenii au început să utilizeze acest termen pentru lucruri cărora, înainte, le spuneam altfel. De la statistici și analize ale activității economice până la programarea manuală cu reguli de tip „dacă-atunci”. Din ce motive? De ce percepția IA de către publicul larg este atât de neclară? Iată câteva motive."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"contentwithicon","properties":{"motive":"reason1","heading":"Motivul 1: nu există nicio definiție acceptată în mod oficial","description":"Nici măcar cercetătorii din domeniul inteligenței artificiale nu au formulat o definiție exactă a IA. De fapt, acest domeniu este redefinit în mod constant, pe măsură ce anumite subiecte sunt clasificate ca fiind în afara domeniului IA și pe măsură ce apar subiecte noi.\n
\n Printre IT-ști circulă o glumă mai veche care spune că inteligența artificială este „chestii cool pe care calculatoarele nu le pot face”. Ironia este faptul că, potrivit acestei definiții, IA nu poate progresa niciodată: imediat ce găsim o modalitate de a face ceva cool cu un calculator, acel ceva nu mai ține de IA. Există, totuși, un element de adevăr în această definiție. În urmă cu cincizeci de ani, de exemplu, se considera că metodele automate de căutare și de planificare țin de domeniul IA. În zilele noastre, aceste metode sunt predate tuturor studenților la informatică. La fel, anumite metode de prelucrare a informațiilor incerte ajung să fie atât de bine înțelese, încât foarte curând acestea ar putea să nu mai țină de inteligența artificială, ci de statistici sau probabilități."},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"contentwithicon","properties":{"motive":"reason2","heading":"Motivul 2: moștenirea științifico-fantastică","description":"La confuzia privind semnificația IA contribuie și viziunile asupra IA prezente în diverse romane sau filme științifico-fantastice. În literatura științifico-fantastică regăsim adesea servitori umanoizi prietenoși care produc factoizi extrem de detaliați sau dau replici inteligente, dar care uneori se întreabă, ca Pinocchio, dacă nu pot deveni oameni. O altă clasă de ființe antropomorfe de ficțiune adoptă un comportament malefic. Acestea se întorc împotriva stăpânilor în spiritul vechilor povești cu ucenici vrăjitori, după modelul lui Golem din Praga și al altor personaje de acest fel.\n
\n În multe cazuri, partea de robot a acestor creaturi reprezintă doar o mască fină care le acoperă trăsăturile umane. Este ușor de înțeles de ce: în cele mai multe opere de ficțiune, chiar și în cele științifico-fantastice, cititorii trebuie să se regăsească, pentru că altfel nu ar rezona la tipuri de inteligență care sunt prea diferite și ciudate față de cele pe care le cunosc. Majoritatea poveștilor SF pot fi citite de fapt ca o metaforă a situației umane actuale, roboții putând fi considerați înlocuitori ai unor categorii sociale care sunt reprimate sau o ilustrare a încercării noastre de a găsi sensul vieții."},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"contentwithicon","properties":{"motive":"reason3","heading":"Motivul 3: ceea ce pare ușor este, de fapt, greu de înțeles...","description":"O altă sursă de dificultate în înțelegerea IA este aceea că este greu de știut care sunt sarcinile ușor de îndeplinit și cele greu de realizat. Uitați-vă în jur și luați în mână un obiect, apoi gândiți-vă la ce ați făcut: v-ați folosit ochii pentru a scruta împrejurimile, v-ați gândit ce obiecte ați putea lua, ați ales unul dintre ele, ați planificat o traiectorie pentru mâna care urma să ajungă la acel obiect, apoi v-ați mișcat mâna prin contractarea succesivă a mai multor mușchi și ați reușit să apucați obiectul, dozându-vă perfect forța necesară pentru a-l ține între degete.\n
\n Nu ne dăm seama de complexitatea acestei acțiuni decât dacă intervine ceva neprevăzut: obiectul pe care îl ridici este mult mai greu sau mult mai ușor decât te așteptai sau cineva deschide ușa exact când ai pus mâna pe mâner; în astfel de cazuri, se creează un dezechilibru. De obicei, acest tip de sarcini nu necesită efort, dar acest sentiment este rezultatul a milioane de ani de evoluție și a mai multor ani de practică în copilărie.\n
\n Deși pentru dumneavoastră acest lucru este ușor, pentru un robot este extrem de dificil să apuce obiecte. Acesta este un domeniu intens studiat. Printre exemplele recente se numără proiectul de prindere automată dezvoltat de Google și robotul de recoltat conopidă."},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"contentwithicon","properties":{"motive":"reason4","heading":"...și ceea ce pare greu este, de fapt, ușor","description":"În schimb, poate părea foarte dificil să joci șah sau să rezolvi probleme de matematică, aceste activități necesitând ani de practică, de folosire a „facultăților mentale superioare” și de gândire conștientă în situații de concentrare. Nu este de mirare că primele activități de cercetare în domeniul IA s-au concentrat pe aceste tipuri de sarcini. La momentul respectiv, părea că acestea reprezintă esența însăși a inteligenței.\n
\n Între timp, s-a dovedit că jocul de șah este foarte potrivit pentru calculatoare, care pot urma reguli destul de simple și pot calcula numeroase mutări alternative, cu o viteză de câteva miliarde de calcule pe secundă. Calculatoarele l-au bătut pe campionul mondial la șah, în cadrul faimoaselor meciuri „Deep Blue contra Kasparov” din 1997. Vă puteți imagina că problema cea mai dificilă s-a dovedit a fi apucarea și deplasarea pieselor pe tablă fără să le răstoarne? În capitolul 2 vom analiza tehnicile care sunt utilizate în jocuri precum șahul sau X și 0.\n
\n În același fel, deși o bună stăpânire a matematicii necesită (ceea ce pare a fi) intuiție și ingeniozitate umană, multe dintre exercițiile obișnuite care se fac la liceu sau la facultate (dar nu toate) pot fi rezolvate cu ajutorul unui calculator și al unui simplu set de reguli."},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Deci ce definiție ar fi mai utilă?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Pentru a defini IA lăsând la o parte gluma „cu chestiile cool pe care calculatoarele nu le pot face încă”, am putea încerca să facem o listă cu proprietățile specifice IA, în acest caz autonomia și adaptabilitatea."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"key-terminology","properties":{"terminologies":"[\n {\"title\":\"Autonomie\",\"content\":\"Capacitatea de a îndeplini sarcini în medii complexe, fără o îndrumare constantă din partea unui utilizator.\"},\n {\"title\":\"Adaptabilitate\",\"content\":\"Capacitatea de a-și îmbunătăți performanțele învățând din experiență.\"}\n ]"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h3","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Cuvintele pot crea confuzie"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Atunci când definim IA și vorbim despre ea, trebuie să fim atenți, pentru că multe dintre cuvintele pe care le folosim pot crea confuzie. E vorba de cuvinte precum învățare, înțelegere și inteligență."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"De exemplu, putem spune că un sistem este inteligent pentru că furnizează instrucțiuni de navigație precise sau detectează semne de melanom în fotografii cu leziuni ale pielii. Oricând auzim acest cuvânt, subînțelegem cu ușurință că sistemul poate îndeplini orice sarcină pe care o persoană inteligentă este capabilă să o îndeplinească: să meargă la cumpărături și să facă de mâncare, să spele și să împăturească rufe și așa mai departe."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"La fel, atunci când spunem că un sistem de vedere artificială înțelege imaginile, deoarece este capabil să segmenteze o imagine în obiecte distincte, cum ar fi alte mașini, pietoni, clădiri, drum etc., cuvântul „a înțelege” sugerează faptul că, și în situațiile în care o persoană poartă un tricou pe care este imprimat un drum, sistemul înțelege că nu poate să conducă pe acest drum (și deci să calce persoana respectivă)."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"În ambele cazuri de mai sus, ne-am înșela."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n "},{"type":"element","tagName":"note","properties":{"heading":"Fiți atenți la „cuvintele-valiză”","description":"Marvin Minsky, un om de știință care a lucrat în domeniul științelor cognitive și a fost unul dintre cei mai importanți pionieri în domeniul IA, a inventat termenul de „cuvânt-valiză” pentru a descrie termenii care au mai multe înțelesuri diferite, chiar dacă noi ne referim doar la unul dintre ele. Utilizarea unor astfel de termeni sporește riscul unor interpretări greșite, cum ar fi cele de mai sus."},"children":[{"type":"text","value":"\n "}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Este important să ne dăm seama că inteligența nu are o singură dimensiune, ca temperatura. Putem compara temperatura de astăzi cu temperatura de ieri sau temperatura din Helsinki cu cea din Roma și putem spune care dintre ele este mai ridicată. Tindem chiar să credem că putem face clasamente cu persoane în funcție de inteligența lor, cu ajutorul coeficientului de inteligență (IQ). Cu toate acestea, în contextul IA, este evident că sistemele de IA nu pot fi comparate între ele pe o singură axă sau într-o singură dimensiune în ceea ce privește inteligența. Un algoritm de șah este mai inteligent decât un filtru pentru spamuri? Un sistem de recomandări muzicale este mai inteligent decât un automobil autonom? Aceste întrebări nu-și au rostul. Pentru că inteligența artificială este restrânsă (vom vedea ce înseamnă „IA restrânsă” la sfârșitul acestui capitol): dacă un sistem poate rezolva o problemă nu înseamnă neapărat că poate rezolva și alte tipuri de probleme."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"De ce putem spune „o doză de AI”, dar nu „o AI”"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Dihotomia IA / non-IA nu este clară: pe lângă metodele care sunt în mod evident IA și, altele care nu sunt, în mod clar, IA, există și metode cu „o doză de IA”, așa cum în mâncare punem un praf de sare. Prin urmare, uneori ar fi mai potrivit să spunem că anumite metode „conțin elemente de IA” decât să spunem despre ceva că este sau nu IA.."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n "},{"type":"element","tagName":"note","properties":{"heading":"„IA” este un substantiv defectiv de plural","description":"Nu recomandăm utilizarea IA la plural: o IA, două IA și așa mai departe. IA este o disciplină științifică, precum matematica sau biologia. Aceasta înseamnă că IA este o colecție de concepte și de probleme, împreună cu soluțiile aferente.
Având în vedere faptul că IA este o disciplină, nu ar trebui să spunem „o IA”, așa cum nu spunem, de exemplu, nici „o biologie”. Acest lucru ar trebui să ne fie, de asemenea, destul de clar și atunci când rostim fraze de genul „Avem nevoie de mai multe inteligențe artificiale.” Astfel de construcții nu sună bine, nu-i așa? (În orice caz, nouă nu ne sună bine)."},"children":[{"type":"text","value":"\n "}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"IA se folosește destul de des la plural, deși noi încercăm să descurajăm această uzanță. Să luăm ca exemplu următorul titlu: "},{"type":"element","tagName":"a","properties":{"href":"https://www.engadget.com/2018/02/07/deepheart-diabetes-cardiogram-ai/","target":"_blank","rel":["noopener","noreferrer"]},"children":[{"type":"text","value":"Datorită datelor din dispozitivele portabile, o IA a învățat cum să detecteze semne de diabet"}]},{"type":"text","value":". Acesta este, de altfel, un titlu destul de bun, întrucât subliniază importanța datelor și arată clar faptul că sistemul detectează simptome de diabet, fără să stabilească însă diagnostice sau să prescrie tratamente. Și niciodată să nu să spuneți ceva de genul "},{"type":"element","tagName":"a","properties":{"href":"https://futurism.com/google-artificial-intelligence-built-ai/","target":"_blank","rel":["noopener","noreferrer"]},"children":[{"type":"text","value":"„Inteligența artificială a Google a creat o inteligență artificială care depășește orice formă de inteligență umană”"}]},{"type":"text","value":". Acesta este unul dintre cele mai înșelătoare titluri din toate timpurile despre IA (a se nota că titlul nu este preluat din Google Research)."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Utilizarea pluralului pentru IA nu este, desigur, foarte gravă dacă informațiile prezentate au sens. Dacă doriți însă să vorbiți ca un profesionist, evitați construcțiile de tip „o IA”. Folosiți, de pildă, „o metodă de IA”."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"quiz","properties":{"quizid":"f81e7660-0862-5411-95f7-2d85ac15cf61"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]}],"data":{"quirksMode":false}},"excerpt":"După cum probabil ați observat, IA este un „subiect fierbinte”: el a devenit aproape inevitabil în presă și în discuțiile din spațiul public…","frontmatter":{"path":"/ro/1/1","title":"Cum am putea defini IA?","part":1,"type":"section","lang":"ro","section":1}}},{"node":{"htmlAst":{"type":"root","children":[{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"lead","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Există o serie de alte subiecte strâns legate de IA pe care e bine să le cunoaștem, măcar după nume. Printre acestea se numără învățarea automată, știința datelor și învățarea profundă."}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Învățarea automată"}]},{"type":"text","value":" poate fi considerată un subdomeniu al IA, care, la rândul său, este un subdomeniu al "},{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"informaticii"}]},{"type":"text","value":". De multe ori însă, aceste categorii nu sunt foarte bine delimitate, ceea ce înseamnă că anumite elemente ale învățării automate ar putea la fel de bine să țină de statistică. Învățarea automată permite conceperea unor soluții de IA care sunt adaptabile. Iată o definiție concisă:"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"key-terminology","properties":{"terminologies":"[\n {\"title\":\"Învățare automată\",\"content\":\"Sisteme care, pe măsură ce acumulează experiență și noi date, execută o sarcină dată din ce în ce mai bine.\"}\n ]"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Învățarea profundă"}]},{"type":"text","value":" este un subdomeniu al învățării automate, care este, la rândul său, un subdomeniu al IA, care este, la rându-i, un subdomeniu al informaticii. Vom vorbi mai mult despre învățarea profundă în capitolul 5, dar, pentru moment, am dori să subliniem faptul că „profunzimea” sa se referă la complexitatea unui model matematic. Cum puterea de calcul a calculatoarelor moderne a crescut, cercetătorii au putut mări această complexitate, ajungând la niveluri care par nu doar cantitativ, ci și calitativ diferite de cele precedente. După cum bine știți, știința este formată dintr-un număr de subdomenii din ce în ce mai specializate, care, la rândul lor, cuprind mai multe subdomenii etc. În acest fel, cercetătorii se pot concentra pe un anumit subiect, astfel încât să poată face față unui volum tot mai mare de informații acumulate de-a lungul anilor, să producă noi cunoștințe cu privire la acest subiect, iar, uneori, să corecteze și să clarifice informațiile existente."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Știința datelor"}]},{"type":"text","value":" este un termen generic apărut recent (termen care acoperă mai multe subdiscipline) care include învățarea automată, statistica și elemente de informatică (algoritmi, stocarea datelor, dezvoltarea aplicațiilor web etc.). Știința datelor este, de asemenea, o disciplină practică care necesită o înțelegere a domeniului în care este aplicată, de exemplu, în economie sau în știință: scopul (ce înseamnă „valoare adăugată” pentru domeniul respectiv), ipotezele și constrângerile sale. Pentru soluțiile din această disciplină se folosește adesea cel puțin „o doză de IA” (dar, de obicei, nu atât de mult cât lasă să se înțeleagă titlurile din presă)."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Robotica"}]},{"type":"text","value":" înseamnă construirea și programarea unor roboți care să poată funcționa în scenarii complexe și reale. Într-un fel, robotica reprezintă ultima provocare a IA, întrucât necesită o combinație între aproape toate domeniile IA. De exemplu:"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"ul","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"li","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Vederea artificială și recunoașterea vocală pentru perceperea mediului"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"li","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Prelucrarea limbajului natural, extragerea de informații și raționamentul în condiții de incertitudine pentru procesarea de instrucțiuni și anticiparea consecințelor pe care le pot avea diferitele acțiuni"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"li","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Modelarea cognitivă și informatica afectivă (sisteme care răspund sentimentelor umane exprimate sau care imită sentimentele) pentru interacțiunea și colaborarea cu oamenii."}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Învățarea automată permite abordarea celor mai multe dintre problemele legate de IA în domeniul roboticii, ceea ce explică faptul că această disciplină este o ramură centrală a IA pentru robotică."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n "},{"type":"element","tagName":"note","properties":{"heading":"Ce este un robot?","description":"Pe scurt, un robot este o mașină dotată cu senzori (care detectează mediul în care se află) și actuatoare (care acționează asupra mediului) ce poate fi programată să efectueze secvențe de acțiuni. Persoanele obișnuite cu roboții din operele science-fiction se gândesc, de obicei, la mașini umanoide care merg sacadat și au o voce metalică și monotonă. În lumea reală, majoritatea roboților utilizați în prezent sunt foarte diferiți, în funcție de aplicația pe care o deservesc. Pentru cele mai multe aplicații, un robot cu formă umană nu ar fi potrivit, așa cum mașinile de spălat vasele nu sunt roboți umanoizi, ci mașini care spală vasele cu jeturi de apă.
Deși acest lucru nu este evident la prima vedere, orice fel de vehicul care are un anumit nivel de autonomie și care include senzori și actuatoare este considerat robot. Pe de altă parte, soluțiile bazate pe software, cum ar fi programele de simulare a unei conversații cu clienții (chatbot), chiar dacă sunt uneori denumite „roboți software”, nu sunt considerate roboți (adevărați)."},"children":[{"type":"text","value":"\n "}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"quiz","properties":{"quizid":"ea04220d-6fcc-5864-a390-f671436107b1"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"quiz","properties":{"quizid":"b3b34b39-838b-5f17-a89b-7e5be829dac9"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]}],"data":{"quirksMode":false}},"excerpt":"Învățarea automată poate fi considerată un subdomeniu al IA, care, la rândul său, este un subdomeniu al informaticii. De multe ori însă…","frontmatter":{"path":"/ro/1/2","title":"Domenii conexe","part":1,"type":"section","lang":"ro","section":2}}},{"node":{"htmlAst":{"type":"root","children":[{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"lead","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Însăși natura termenului „inteligență artificială” dă naștere unor întrebări filozofice precum: Comportamentul inteligent presupune sau necesită existența unei minți? În ce măsură conștiința poate fi reprodusă prin calcul?"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Testul Turing"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"a","properties":{"href":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing","target":"_blank","rel":["noopener","noreferrer"]},"children":[{"type":"text","value":"Alan Turing"}]},{"type":"text","value":" (1912-1954) a fost un matematician și logician britanic. El este considerat, pe bună dreptate, ca fiind tatăl informaticii. Turing era fascinat de inteligență și de gândire, precum și de posibilitatea de a le simula cu ajutorul mașinilor. Cea mai importantă contribuție a lui Turing la IA este jocul imitării, cunoscut mai apoi sub denumirea de "},{"type":"element","tagName":"a","properties":{"href":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Testul_Turing","target":"_blank","rel":["noopener","noreferrer"]},"children":[{"type":"text","value":"„testul Turing”"}]},{"type":"text","value":"."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Iată în ce constă testul: o persoană le pune întrebări jucătorilor A și B, printr-un schimb de mesaje scrise (pe chat). În cazul în care persoana care pune întrebările nu poate stabili care dintre cei doi interlocutori, A și B, este calculatorul și care este ființa umană, se consideră că respectivul calculator trece testul. Raționamentul este următorul: dacă un om nu poate identifica calculatorul în urma unei conversații naturale cu caracter general, atunci înseamnă că inteligența calculatorului a ajuns la nivelul inteligenței umane."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"illustrations","properties":{"motive":"turing-test","color":"#e9e9ed","frombottom":"0","totalheight":"23%"},"children":[]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Ceea ce a vrut Turning să demonstreze cu acest test este foarte asemănător cu aforismul folosit de către Forrest Gump: „Prost e cel ce se poartă ca un prost”. Versiunea lui Turing ar fi „Inteligent e cel care se poartă inteligent”. Cu alte cuvinte, o entitate este inteligentă dacă, în urma unei analize a modului în care se poartă, nu o putem deosebi de o altă entitate inteligentă. Turing a restrâns setul de comportamente din cadrul discuției, astfel încât persoana care pune întrebările să nu poată lua decizia în funcție de aparențe."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Problemă: Dacă te comporți cu un om înseamnă că ești inteligent?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Una dintre criticile aduse testului Turing ca test de inteligență este că, de fapt, acesta măsoară dacă calculatorul se comportă ca o ființă umană, nu dacă acesta este inteligent sau nu. Cert este că au „trecut” testul programe informatice care schimbă subiectul, fac numeroase erori de ortografie și, uneori, refuză, pur și simplu, să dea vreun răspuns. Un exemplu celebru este "},{"type":"element","tagName":"a","properties":{"href":"https://en.wikipedia.org/wiki/Eugene_Goostman","target":"_blank","rel":["noopener","noreferrer"]},"children":[{"type":"text","value":"Eugene Goostman"}]},{"type":"text","value":", un băiat ucrainean de 13 ani care tot încearcă să evite să răspundă la întrebări făcând glume și schimbând subiectul pentru a vorbi despre animalul său de companie, un porcușor de Guineea. Iată un scurt segment dintr-o discuție cu Eugene Goostman, preluat de pe blogul lui "},{"type":"element","tagName":"a","properties":{"href":"https://www.scottaaronson.com/blog/?p=1858","target":"_blank","rel":["noopener","noreferrer"]},"children":[{"type":"text","value":"Scott Aaronson"}]},{"type":"text","value":":"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Eugene este calculator sau ființă umană?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Scott"}]},{"type":"text","value":": Câte picioare are cămila?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Eugene:"}]},{"type":"text","value":" Între 2 și 4. Poate trei? :-)))) Apropo, tot nu știu care este specialitatea dvs. Sau poate că mi-ați spus, dar n-am reținut-o eu?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Scott:"}]},{"type":"text","value":" Câte picioare are un miriapod?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Eugene:"}]},{"type":"text","value":" Doar două, dar mutanții de la Cernobîl pot avea până la cinci. Știu că încercați să mă induceți în eroare."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Scott:"}]},{"type":"text","value":" Nu, trebuie să mă asigur că nu sunteți un chatbot. Vă rugăm să răspundeți simplu la următoarea întrebare: Câte picioare are furnica?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Eugene:"}]},{"type":"text","value":" Între 2 și 4. Poate trei? :-))) Vai, dar ce discuție interesantă;-)"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Scott:"}]},{"type":"text","value":" Înțelegeți de ce vă pun întrebări atât de simple? Vă dați seama că eu doar încerc să stabilesc cât mai rapid dacă sunteți sau nu robot, ca în filmul „Blade Runner”?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"strong","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Eugene:"}]},{"type":"text","value":" ...așteptați o secundă"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"element","tagName":"em","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Eugene Gostman, care este, de fapt, un program informatic, i-a convins pe 10 din 30 de evaluatori că este o persoană reală."}]}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"illustrations","properties":{"motive":"chinese-room","color":"#e9e9ed","frombottom":"12.6%","totalheight":"69%"},"children":[]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Argumentul camerei chinezești"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Unele persoane au contestat ideea potrivit căreia inteligența și comportamentul inteligent sunt totuna. Contraargumentul cel mai cunoscut este experimentul de gândire al "},{"type":"element","tagName":"a","properties":{"href":"http://www.iep.utm.edu/chineser/","target":"_blank","rel":["noopener","noreferrer"]},"children":[{"type":"text","value":"camerei chinezești"}]},{"type":"text","value":", realizat de John Searle. Iată în ce constă acest experiment: o persoană care nu știe chineză este încuiată într-o cameră. În afara camerei se află o persoană care, printr-o fantă, poate strecura bilețele scrise în chineză în cameră. Persoana închisă în cameră primește un manual gros în care poate găsi instrucțiuni detaliate care îi permit să răspundă la bilețelele pe care le primește din exterior."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Searle a demonstrat că, deși persoana din afara camerei are impresia că vorbește cu o persoană care știe chineză, persoana din interiorul camerei nu știe, de fapt, această limbă. În același mod, își continuă el raționamentul, chiar dacă o mașină are un comportament inteligent ( de exemplu, trece testul Turing), nu înseamnă că mașina este inteligentă sau că are „minte”, așa cum au oamenii. Cuvântul „inteligent” poate fi înlocuit, de asemenea, cu cuvântul „conștient” și se poate face o demonstrație similară."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Mașinile autonome sunt inteligente?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Argumentul camerei chinezești se opune principiului conform căruia inteligența poate fi segmentată în mici instrucțiuni mecanice care pot fi automatizate."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"O mașină autonomă este un exemplu de element de inteligență (conducerea unui autovehicul) care poate fi automatizat. Argumentul camerei chinezești sugerează faptul că, deși pare inteligentă, această gândire nu este cu adevărat inteligentă: revenind la „cuvintele-valiză”, sistemul de IA al mașinii nu vede și nu înțelege mediul în care se află și nici nu știe cum să conducă în siguranță, ca o ființă umană, care vede, înțelege și știe lucruri. Potrivit lui Searle, asta înseamnă că există o diferență fundamentală între comportamentul inteligent al unui sistem și inteligența adevărată."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"h2","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Cât de importantă este filozofia la nivel practic?"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Definiția noțiunii de „inteligență”, naturală sau artificială, și a conștiinței pare a fi extrem de evazivă, fapt ce dă naștere unor discuții fără sfârșit. Într-un mediu intelectual, această discuție poate fi destul de plăcută (în lipsa unui astfel de mediu, cărți precum The Mind’s I de Hofstadter și Dennett pot oferi o alternativă)."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"p","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"Totuși, așa cum a arătat "},{"type":"element","tagName":"a","properties":{"href":"http://jmc.stanford.edu/articles/aiphil/aiphil.pdf","target":"_blank","rel":["noopener","noreferrer"]},"children":[{"type":"text","value":"John McCarthy"}]},{"type":"text","value":", „este puțin probabil ca filozofia IA să aibă un efect mai mare asupra practicilor de cercetare în domeniul IA decât are filozofia științei asupra practicilor științifice în general”. De aceea, ne vom continua activitatea de cercetare pentru a găsi sisteme care pot contribui la rezolvarea unor probleme practice, fără să ne întrebăm prea mult dacă sunt inteligente sau doar au un comportament inteligent."}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"key-terminology","properties":{"terminologies":"[{\n\t\"title\": \"IA generală și IA restrânsă\",\n\t\"content\": \"Atunci când citiți știrile, puteți întâlni termenii de IA „generală” și IA „restrânsă”. La ce se referă acești termeni? IA restrânsă se referă la un sistem capabil să gestioneze o singură sarcină. IA generală sau inteligența artificială generală (IAG) se referă la o mașină care poate îndeplini orice sarcină intelectuală. Toate metodele de IA pe care le folosim astăzi țin de inteligența artificială restrânsă, inteligența generală artificială fiind de domeniul științifico-fantastic. De fapt, ideea de inteligență generală artificială a fost aproape abandonată de cercetătorii din domeniul inteligenței artificiale, din cauză că în ultimii 50 de ani nu s-au înregistrat progrese, în pofida tuturor eforturilor depuse. În schimb, IA restrânsă înregistrează progrese vertiginoase.\"},{\n \"title\": \"IA puternică și IA slabă\",\n \"content\": \"O altă distincție, legată de prima, este cea între IA „puternică” și IA „slabă”. Revenim la distincția filozofică făcută de Searle, prezentată mai sus: între a fi inteligent și a avea un comportament inteligent. O IA puternică echivalează cu o „minte” care este cu adevărat inteligentă și conștientă. O IA slabă este ceea ce avem de fapt în prezent, și anume sisteme care au comportamente inteligente, dar sunt, de fapt, „simple” calculatoare.\"}]"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"quiz","properties":{"quizid":"6a9253a1-d60e-5313-8c99-29a8761f37ce","peerreviewid":"5af3b8db8125a400046050ff"},"children":[{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"}]},{"type":"text","value":"\n"},{"type":"element","tagName":"div","properties":{},"children":[{"type":"text","value":"\n "},{"type":"element","tagName":"part-summary","properties":{"chapter":"1","heading":"După ce ați parcurs capitolul 1, ar trebui să puteți:","listitems":"[\n {\"content\":\"să explicați ce sunt autonomia și adaptabilitatea – concepte-cheie pentru a explica ce înseamnă IA\"},\n {\"content\":\"să faceți distincția între inteligența artificială nerealistă și cea realistă (literatura științifico-fantastică versus viața reală)\"},\n {\"content\":\"să spuneți care sunt principalele probleme filozofice legate de IA, inclusiv implicațiile testului Turing și ale experimentului de gândire „camera chinezească”.\"}\n ]"},"children":[{"type":"text","value":"\n "}]},{"type":"text","value":"\n"}]}],"data":{"quirksMode":false}},"excerpt":"Testul Turing Alan Turing (1912-1954) a fost un matematician și logician britanic. El este considerat, pe bună dreptate, ca fiind tatăl…","frontmatter":{"path":"/ro/1/3","title":"Filozofia din spatele IA","part":1,"type":"section","lang":"ro","section":3}}}]},"allParts":{"totalCount":6,"edges":[{"node":{"frontmatter":{"title":"Ce este IA?","path":"/ro/1","section":null,"part":1,"lang":"ro","bannerImage":{"publicURL":"/static/5cb707dcbce557b358c736c82a82b847/banner1.png"}}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Soluționarea problemelor cu ajutorul IA","path":"/ro/2","section":null,"part":2,"lang":"ro","bannerImage":{"publicURL":"/static/3217219fe81de9c2f030e51f04557962/banner2.png"}}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"IA în lumea reală","path":"/ro/3","section":null,"part":3,"lang":"ro","bannerImage":{"publicURL":"/static/8433f94cdf930cb1172a332eda51a0ae/banner3.png"}}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Învățarea automată","path":"/ro/4","section":null,"part":4,"lang":"ro","bannerImage":{"publicURL":"/static/fdc0e4c1dc187a976325542364658e54/banner4.png"}}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Rețele neuronale","path":"/ro/5","section":null,"part":5,"lang":"ro","bannerImage":{"publicURL":"/static/8d6d86ca3c422d98b6213f5ddfbe8c07/banner5.png"}}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Implicații","path":"/ro/6","section":null,"part":6,"lang":"ro","bannerImage":{"publicURL":"/static/2943d36053a6dd8bd40b3dc3832bb0f8/banner6.png"}}}}]},"currentPart":{"htmlAst":{"type":"root","children":[],"data":{"quirksMode":false}},"frontmatter":{"path":"/ro/1","title":"Ce este IA?","part":1,"lang":"ro","quote":"Îmi vor fura roboții locul de muncă? Cum ar putea inteligența artificială să îmi afecteze cariera profesională în următorii zece ani? În ce domenii se utilizează deja tehnologii bazate pe IA și în ce domenii ar putea fi utilizate în viitor?","quoteAuthor":"","bannerImage":{"publicURL":"/static/5cb707dcbce557b358c736c82a82b847/banner1.png"}}},"allSections":{"totalCount":18,"edges":[{"node":{"frontmatter":{"title":"Cum am putea defini IA?","path":"/ro/1/1","section":1,"part":1,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Căutare și soluționare","path":"/ro/2/1","section":1,"part":2,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Raporturi de șanse și probabilități","path":"/ro/3/1","section":1,"part":3,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Tipuri de învățare automată","path":"/ro/4/1","section":1,"part":4,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Elemente de bază ale rețelelor neuronale","path":"/ro/5/1","section":1,"part":5,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Despre prezicerea viitorului","path":"/ro/6/1","section":1,"part":6,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Domenii conexe","path":"/ro/1/2","section":2,"part":1,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Rezolvarea problemelor cu ajutorul IA","path":"/ro/2/2","section":2,"part":2,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Regula lui Bayes","path":"/ro/3/2","section":2,"part":3,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Clasificatorul de tip „cel mai apropiat vecin”","path":"/ro/4/2","section":2,"part":4,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Cum sunt construite rețelele neuronale?","path":"/ro/5/2","section":2,"part":5,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Implicațiile IA pentru societate","path":"/ro/6/2","section":2,"part":6,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Filozofia din spatele IA","path":"/ro/1/3","section":3,"part":1,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Căutare și jocuri","path":"/ro/2/3","section":3,"part":2,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Clasificatorul bayesian naiv","path":"/ro/3/3","section":3,"part":3,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Regresia","path":"/ro/4/3","section":3,"part":4,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Tehnicile rețelelor neuronale avansate","path":"/ro/5/3","section":3,"part":5,"lang":"ro"}}},{"node":{"frontmatter":{"title":"Rezumat","path":"/ro/6/3","section":3,"part":6,"lang":"ro"}}}]},"site":{"siteMetadata":{"languages":{"defaultLangKey":"en","langs":["en","fi","se","de","ee","fr","it","fr-be","no","lt","lv","nl-be","mt","hr","pl","en-ie","ga","nl","sk","da","ro","sl","is","de-at","en-lu","bg","cs","pt","es","el"]}}}},"pageContext":{"part":1,"type":"section","lang":"ro"}},"staticQueryHashes":["3539470774","3539470774"]}